În ultimii ani, Timişoara a fost promotorul integrării României în Uniunea Europeană, motorul economiei româneşti, oraşul model cu care liderii de la Bucureşti ieşeau în faţă când mergeau în vizite oficiale la Bruxelles. De mai bine de un an România este parte a Uniunii Europene. Să continuăm împreună ceea ce am început împreună şi să fim tot primii.

A sosit momentul ca oraşul nostru să intre în competiţie cu marile centre urbane europene. În parteneriat cu dumneavoastră, cetăţenii acestui oraş şi susţinut de echipa pe care o propun pentru Consiliul Local al Municipiului Timişoara, vom face pasul necesar pentru integrarea efectivă a Timişoarei în Europa.

Aceasta este Timişoara de mâine pe care v-o propun şi pentru care vă cer să rămânem împreună.

 

Principalele direcţii în care voi acţiona în viitor sunt:

 

În ultimii ani economia locală a cunoscut o dezvoltare extensivă remarcabilă, Timişoara fiind, în prezent, cel de-al doilea centru economic al României alături de Bucureşti.

Timişoara are cea mai scăzută rată a şomajului din Europa şi o medie a investiţiilor pe cap de locuitor de patru ori mai mare decât media la nivel de ţară. Timişoara găzduieşte astăzi investitori din 84 de ţări, iar valoarea investiţiilor directe este de cca 1 miliard de euro. Parcul Industrial Freidorf, pe care l-am creat pentru încurajarea investiţiilor străine, va fi în curând ocupat în întregime. În viitor vom sprijini trecerea de la această dezvoltare extensivă, bazată pe investiţii care pun accentul pe crearea cantitativă de locuri de muncă, cu salarii mici, spre o dezvoltare intensivă, bazată pe investiţii în capital pentru înzestrarea cu tehnică avansată, folosirea de tehnologii înalte, forţa de muncă necesară fiind cea calificată şi salarizată corespunzător.

În perioada următoare, dezvoltarea Timişoarei trebuie să se bazeze pe cercetare şi inovare într-o piaţă europeană caracterizată de competitivitate. Timişoara de mâine pe care o propun va pune accentul pe dezvoltarea de parcuri tehnologice, pe încurajarea şi sprijinirea cercetării, pe colaborarea între universităţi şi centrele de cercetare cu întreprinderile productive. 

În acest sens, propun crearea unui Forum Consultativ pentru dezvoltare, format din oameni de afaceri, cercetători, cadre universitare şi al cărui obiectiv să fie stabilirea politicilor investiţionale locale şi regionale.

Dacă până acum dezvoltarea întreprinderilor s-a făcut în mod individual, pe baza politicilor companiilor, în viitor, din punct de vedere strategic se va urmări dezvoltarea legăturilor pe orizontală, în special în domenii ţintă, cum sunt industria auto, industria de software şi telecomunicaţiile. În acest sens voi iniţia proiecte menite să stimuleze crearea de reţele sau clustere de firme. Rolul acestor asocieri este ca, prin cooperare, să se reducă cheltuielile indirecte ale firmelor integrate în vederea creşterii competitivităţii acestora pe piaţă.

Voi  încuraja dezvoltarea sectorului terţiar, a serviciilor bazate pe cunoaştere şi inteligenţă avansată (consultanţă, inclusiv juridică, software, servicii electronice etc), a serviciilor financiar bancare şi de asigurări, a turismului, comerţului şi a serviciilor de susţinere a agenţilor economici.

În vederea exploatării potenţialului agricol al Judeţului Timiş, voi susţine dezvoltarea industriilor prelucrătoare de produse agro-zootehnice, pentru asigurarea necesarului de alimente pentru cetăţenii din zonă dar şi pentru producerea de biocombustibili şi bioenergii. 

II. Dezvoltarea spaţială

Principala mea preocupare a fost, este şi va fi creşterea continuă a calităţii vieţii şi a confortului cetăţenilor.

În acest sens, principala prioritate este asigurarea unei dezvoltări spaţiale armonioase şi durabile a oraşului nostru.

Lucrăm în momentul de faţă la elaborarea viitoarei strategii de dezvoltare urbană, a Planului Urbanistic General al Municipiului Timişoara, care va reglementa dezvoltarea urbană pentru următorii ani şi va conduce la uşurarea şi simplificarea procedurilor de autorizare a construcţiilor în teritoriul Timişoarei.

Pe baza Conceptului integrat pentru reabilitarea şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara vom demara lucrările de restaurare a clădirilor şi spaţiilor publice din cartierele Cetate, Iosefin şi Fabric.

În colaborare cu specialişti de renume, am pregătit Conceptul de reconversie urbană a zonei centrale a Timişoarei, zona cuprinsă între Pădurea Verde şi Gara de nord, în perioada următoare acesta urmând a fi transpus în practică.

Voi continua lucrările de extindere, modernizare şi remodelare a infrastructurii tehnico-edilitare, inclusiv a celei de transport şi circulaţie.

În următorii 2 – 3 ani se vor finaliza marile lucrări de infrastructură care au brăzdat oraşul în ultimii ani: alimentarea cu apă şi extinderea reţelei de canalizare pe toată suprafaţa oraşului, asfaltarea integrală a drumurilor orăşeneşti.

Se vor implementa măsuri concentrate pentru creşterea mobilităţii şi optimizarea traficului urban şi metropolitan. Am pregătit, în acest sens, împreună cu specialiştii români de la Universitatea Politehnică şi în colaborare cu experţii germani ai Institutului Fraunhofer Strategia pentru dezvoltarea traficului urban şi periurban, „Timişoara – Vision 2030”. În 2008 am început deja să punem în practică etape ale acestei strategii, iar viitorii ani vor fi cruciali în ceea ce priveşte asigurarea resurselor financiare necesare pentru finanţarea proiectelor prevăzute, printre care: închiderea inelelor de circulaţie, remodelarea intersecţiilor, construirea estacadei feroviare, construirea de parcaje subterane şi supraterane, etc.

În vederea atragerii de forţă de muncă, necesară pentru dezvoltarea viitoare a Timişoarei se vor implementa măsuri pentru încurajarea construcţiei de locuinţe, prin elaborarea unor reglementări urbanistice (PUZ-uri, PUD-uri pentru zone rezidenţiale), prin construirea infrastructurii tehnico-edilitare necesare în aceste zone, prin iniţierea de parteneriate public-private.

Voi continua şi extinde proiectele de construire a locuinţelor sociale.

Cred cu tărie că Timişoara este pregătită să intre într-o nouă fază de dezvoltare spaţială. Timişoara de mâine nu poate să aibă decât statutul de pol regional de creştere  într-o zonă metropolitană în care trebuie să-şi asume responsabilităţile pentru urbanizarea zonelor limitrofe, zone în care locuiesc timişoreni, care muncesc şi folosesc serviciile socio-culturale, educative şi recreative ale oraşului. Aceasta presupune armonizarea dezvoltării urbanistice a localităţilor, transferul anumitor funcţiuni urbane spre comunele periurbane, dezvoltarea unor servicii publice zonale (colectare/depozitare gunoi menajer, alimentarea cu apă, epurarea apelor uzate, transport etc.), extinderea reţelelor tehnico-edilitare şi energetice, ş.a.   

Pentru a evita o evoluţie spaţială haotică, această zonă metropolitană, dezvoltată necontrolat în ultimii ani, trebuie organizată şi planificată riguros.

Se vor finaliza proiectele mari demarate în 2008: rebilitarea şi darea în folosinţă a spitalului municipal, amenajarea unui complex sportiv modern în Circumvalaţiunii, construirea unei săli polivalente care să găzduiască atât competiţii sportive internaţionale cât şi spectacole de anvergură, realizarea unui aqualand la Ştrandul Tineretului, extinderea Grădinii Zoologice şi reabilitarea Parcului Botanic.

 

 

Nu există administraţie performantă fără sprijinul cetăţenilor. Iar sprijinul cetăţenilor vine atunci când ei văd, ştiu şi simt că problemele lor sunt ascultate şi rezolvate. Cred cu tărie că cei care ştiu care sunt cele mai mari probleme pe o stradă sunt chiar cei care locuiesc acolo. Vocea lor trebuie ascultată.

Am demarat în urmă cu cinci ani înfiinţarea Consiliilorc consultative de cartier. De trei ani, lista de investiţii a municipalităţii se face consultându-i pe cetăţeni şi introducând în bugetul local propunerile oamenilor care locuiesc în aceste cartiere. Am trecut de la „a ne informa”, la „a face”. Succesul acestei colaborări între administraţie şi cetăţeni prin intermediul consiliilor de cartier este dovedit de dezvoltarea acestor organisme, de lucrările de investiţii pe care le facem în cartiere dar şi de susţinerea societăţii civile, care a preluat proiectul nostru şi îl multiplică ca model de succes în alte oraşe.

În ultimii ani, Primăria Timişoara nu a avut niciun proiect major care să nu fie supus dezbaterii publice, niciun proiect care să nu fi fost adus, în mod transparent, la cunoştiinţa publicului, nicio decizie care vizează viitorul oraşului şi al timişorenilor luată fără consultarea şi informarea publicului.

 

Aşa am pus bazele Timişoarei de mâine.