În momentul în care dl Băcală a preluat funcţia de prefect, relaţiile dintre instituţia Primăriei Municipiului Timişoara şi cea a Prefecturii Timiş păreau să se normalizeze. Impresia, însă, a fost de scurtă durată. Prefectul Mircea Băcală ne-a dovedit faptul că singurul lucru pe care îl urmăreşte este discreditarea Primăriei Municipiului Timişoara, folosindu-se în acest scop mai mult de declaraţii în media decât de prevederile legilor pe care ar trebui să le respecte. Toate acţiunile prefectului împotriva Municipiului Timişoara dovedesc acest lucru.

De exemplu:

Iniţial, prefectul Mircea Băcală a atacat hotărârea de Consiliu Local în integralitatea sa, inclusiv articolele ce priveau acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei. Ulterior, prefectul a realizat că din cauza acţiunii sale aceste ajutoare nu mai pot fi acordate, drept pentru care a revenit în instanţă cu o precizare prin care a restrâns acţiunea doar la primul articol al Hotărârii de Consiliu Local. Acţiunea prefectului, astfel, s-a dovedit a fi doar o măsură populistă care, dacă ar fi avut succes, ar fi obligat societatea de termoficare să livreze energie termică populaţiei la un preţ foarte mic în parallel cu acordarea unor ajutoare majorate populaţiei – efectul acţiunii prefectului în timp ar fi fost dezastruos pentru societatea Colterm S.A., care ar fi ajuns în scurt timp în imposibilitatea de a mai produce energie termică şi în blocaj financiar. Instanţa de judecată a respins în mod correct şi legal acţiunea prefectului, menţinând articolul 1 al hotărârii atacate ca fiind temeinic şi legal.

Prin această hotărâre, municipalitatea a încercat să rezolve o problemă ivită în cadrul colectivităţii ca urmare a faptului că, din cauza diferitelor legi date de-a lungul timpului, terenurile aferente imobilelor dobândite în baza Legii 112 au rămas în continuare proprietate de stat. Fără a ţine cont de faptul că este atributul exclusiv al Consiliului Local al Municipiului Timişoara stabilirea modalităţii de administrare a domeniului public şi privat al municipiului Timişoara, prefectul a atacat şi această hotărâre, dând dovadă de rea credinţă atât faţă de Primăria Municipiului Timişoara cât şi faţă de cei îndreptăţiţi să primească aceste terenuri.

În ciuda faptului că pentru conducerea RATT a fost organizat un concurs legal în urma căruia a fost numit în funcţie candidatul care a luat cea mai mare notă la examen, prefectul a decis să atace dispoziţia de numire a acestuia. Ulterior, dl Ioan Goia a cerut încetarea contractului individual de muncă, lucru care s-a realizat printr-o altă dispoziţie de primar. Cu toate că acest fapt a fost adus la cunoştinţa prefectului prin intermediul instanţei – şi anume că acţiunea sa a rămas fără obiect – prefectul nu a înţeles să renunţe la acţiune continuând un proces care nu poate să îi aducă nici un fel de câştig. De fapt, prefectul Mircea Băcală pare să fi dezvoltat o adevărată obsesie vizavi de RATT. Un exemplu al dorinţei de a bloca cu orice preţ instalarea unei conduceri legitime la RATT o dovedeşte  şi atacarea dispoziţiei primarului prin care se constituie comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director general al RATT în baza Legii privind… autorizarea executării lucrărilor de construcţii! (vezi facsimil)

Ultima dintre acţiunile prefectului Mircea Băcală îndreptată împotriva municipalităţii. Conform declaraţiilor din presă, prefectul consideră această taxă discriminatorie atât timp cât ea nu este aplicată şi transportatorilor din Timişoara. Domnia sa nu ţine cont de faptul că o taxă de tranzit nu poate fi aplicată celor care domiciliază în localitatea tranzitată şi nici nu ar fi normal ca această taxă să fie plătită de cei care îşi desfăşoară activitatea în Timişoara şi care plătesc taxe şi impozite aici. În plus, deşi prin poziţia sa prefectul ar trebui să apere interesele judeţului, ale cetăţenilor judeţului şi ale firmelor care activează în judeţ, Mircea Băcală se situează pe o poziţie diametral opusă, acţiunea sa, în cazul în care ar avea succes, neputând avea decât două finalităţi: sau anularea taxei de tranzit, fapt care ar bloca încasarea unor importante sume de bani care ar fi folosite pentru repararea drumurilor din municipiul Timişoara, sau aplicarea acestei taxe şi transportatorilor locali, fapt care ar duce la descurajarea iniţiativei private în domeniu.

În afara atacurilor în contencios, prefectul Mircea Băcală a mai atacat la nivel declarativ instituţia Primăriei Municipiului Timişoara şi în alte ocazii. Exemple în acest sens ar fi acţiunea de deszăpezire, unde a solicitat amendarea Primăriei, a RETIM şi a… ADP (ADP neavând nici o atribuţie în ceea ce priveşte deszăpezirea în Timişoara), în condiţiile în care Timişoara a fost unul dintre oraşele din ţară în care acţiunea de deszăpezire a mers mai bine decât în alte părţi. De asemenea, un alt exemplu ar fi cel cu inundaţiile de la Ghiroda, unde prefectul s-a dus în miez de noapte să spargă strada Bobâlna, dar nu a mai făcut acest lucru prevalându-se de faptul că primarul nu este de faţă. Iar exemplele pot continua.

Interesul Timişoarei şi al judeţului Timiş ar fi ca între Primărie şi Prefectură să existe o relaţie bună. Numai printr-o colaborare strânsă între cele două instituţii problemele Timişoarei pot fi rezolvate. Dar, pentru ca o astfel de colaborare să existe, este nevoie de interes din partea ambelor părţi, şi nu de o încercare continuă de a bloca proiectele municipiului Timişoara.