Gheorghe Ciuhandu: „Aveţi un punct de vedere al partidului, semnat de preşedintele Radu Sârbu, referitor la modul în care puterea din România îşi bate joc de fraţii noştri basarabeni.

A le cere acestor oameni 500 de euro pentru obţinerea vizei, în condiţiile în care acolo venitul mediu, cel puţin acum doi ani, când am fost acolo, era în jur de 50 de dolari, e o bătaie de joc. Pe de altă parte, îi folosim ca instrument de vot, condamnăm asemenea pacturi semnate între două dictaturi, cea roşie şi cea brună, dar nu facem nimic, nici măcar la 70 de ani de când s-au perfectat asemenea mizerii, să venim în întâmpinarea acestor oameni. Dacă puterea din România îşi bate joc de oamenii din România, măcar pe cei din Basarabia să îi menajeze, pentru că ei au suferit pe vremea dictaturii sovietice poate mai mult decât noi.

Pe de altă parte, se ştie şi se acceptă tacit şi la Bruxelles că românii din Republica Moldova aparţin de un anume popor şi trebuie să existe înţelegere şi pentru românii care vremelnic sunt în afara graniţelor româneşti.

În plan politic, în 20 martie o să avem la Cisnădie, lângă Sibiu, o şedinţă a BNC. De comun acord cu partenerii liberali vom căuta să stabilim o tactică electorală comună, asta şi după ce ei, la congres, îşi vor stabili conducerea.

Noi colaborăm cu PNL, nu cu indivizi de acolo. Ei îşi decid conducerea, nu suntem noi în măsură să ne pronunţăm, noi dorim să discutăm cu oricine va fi la conducerea organizaţiei judeţene a PNL. Noi avem un protocol cu ei şi, în baza acestuia, discutăm şi negociem, urmând să ne pregătim pentru viitoarele alegeri, atât locale, cât şi la nivel de ţară. Nu fuzionăm, ne păstrăm individualitatea ca partid, noi discutăm despre colaborare.

În ceea ce priveşte procesul pe care îl avem cu Miluţ, când s-au confruntat semnăturile, din 580 de persoane care au fost la congres, nu s-a luat legătura cu trei persoane, care sunt plecate din ţară. Procurorul şef de pe lângă Tribunalul Bucureşti a cerut, împotriva uzanţelor şi a rezoluţiei procurorului de caz (care a considerat că din peste 500 de petenţi, 2 nu sunt în ţară, deci e nesemnificativ şi cazul poate fi închis), continuarea anchetei pentru cei trei vizaţi. Avocaţii au spus că e, în general, contrar cutumei. E clar că s-a ţinut congresul şi s-a făcut dovada celor prezenţi. Dar aici e vorba de altceva.”

 

Viorel Sasca: „Am avut în această săptămână, aici, la sediu, o întâlnire cu preşedintele Societăţii Timişoara, dl. Mihalcea şi alţi membri din conducerea Societăţii. Ne-am clarificat poziţiile în urma discuţiilor, mai ales că noi am colaborat bine de-a lungul timpului cu Societatea Timişoara, ne unesc principii comune, luptăm împotriva comunismului şi unii şi alţii. Am discutat despre organizarea aniversării Proclamaţiei, despre actualitatea Proclamaţiei, cu atât mai mult cu cât George Şerban a fost deputat din partea PNŢCD. Să vedem, dacă preşedintele Băsescu va veni aici, în ce măsură se va angaja şi la măsuri concrete, nu numai la acea condamnare formală a comunismului în Parlament, şi aici ne referim la aplicarea Punctului 8 al Proclamaţiei.”

 

Dorin Hehn: „Pentru alegerile pentru funcţia de primar al comunei Criciova, din data de 21 martie, candidatul PNŢCD este Cornel Gherga. Aici au loc alegeri anticipate, în urma demiterii fostului primar al comunei.”

 

Cornel Gherga: „Am acceptat să candidez la solicitarea mai multor concetăţeni, eu fiind proaspăt membru PNŢCD. Eu sunt muncitor, dar am văzut că în Criciova trebuie făcute multe lucruri, căci în ultimii 15 ani nu s-a făcut nimic. La capitolul obiective, transparenţa în administraţie este unul dintre acestea, un altul fiind clarificarea situaţiei titlurilor de proprietate. La noi s-au făcut defrişări abuzive şi situaţia pădurilor este jalnică. În ceea ce priveşte apa potabilă, din trei sate, doar unul are apă potabilă. La capitolul infrastructură, la prima ploaie trebuie să ieşi în casă din cizme. În Criciova nu s-a accesat nici un ban din fonduri europene. Sunt foarte multe lucruri de făcut, iar greul nu o să fie în campanie, ci după.

La noi în zonă, pădurile sunt foarte importante. Suntem vecini cu pădurea Timişoarei, dar la capitolul titluri de proprietate nu s-a făcut nimic. Sunt aranjamente, iar noi trebuie să luptăm să ne primim titlurile.

Noi am fost în avalul localităţii Nădrag, unde a fost o fabrică de tablă zincată. La noi apa freatică e încă roşie din cauza acizilor din sol, iar altă sursă de apă nu avem. Apa nu se poate bea, iar aceste lucruri trebuie rezolvate.”

 

Gheorghe Ciuhandu: „Perimetrul de pădure pe care îl are Timişoara acolo a avut aceleaşi probleme cu defrişările. Eu cred că putem colabora în acest domeniu. Dacă aveţi o problemă atât de grea cu apa potabilă, aici trebuie discutat şi cu Aquatim, să fie comuna inclusă în masterplanul judeţean. Eu ştiu că şi zona din jurul Nădragului e cuprinsă acolo, deci ar trebui să se regăsească şi comuna dvs.”

 

Viorel Sasca: „Candidatul nostru cunoaşte foarte bine problemele şi are dorinţa de a le rezolva.

În plus, în familie, are o istorie foarte interesantă, despre care vă va vorbi dumnealui.”

 

Cornel Gherga: „Tatăl meu a conceput şi a construit un avion din lemn de salcie şi plop, la care a lucrat cinci ani. Urmau, el şi încă trei persoanem să plece în 22 august 1988. Avionul era demontabil. A fost tras de o maşină până la un drum de unde se putea decola. L-au montat în porumb. Fiind solul mai jos cu un metru decât şoseaua de pe care urma să decoleze, nu au reuşit să îl pună sus. Au dat drumul la motor, dar, ca orice motor de avion, nu avea filtru de aer şi, cum porumbul era plin de polen, s-a tras înăuntru tot polenul şi s-a blocat motorul. A trecut un autobuz al Tarom, care făcea legătura de la Aeroportul din Caransebeş cu agenţia de turism din Lugoj. Când au ajuns la Lugoj, au dat telefon la aeroport, că e un avion la Găvojdia. De aici s-a anunţat la Timişoara, apoi la Bucureşti. Ceauşescu avea un frate care era la Băile Buziaş, Ilie Ceauşescu, general în armată, care a preluat cazul. Tatăl meu şi celelalte trei persoane implicate au stat la Jilava patru luni, până când s-a dat o graţiere. Avantajul lor a fost că Ilie Ceauşescu a dispus să fie ars avionul şi, când a venit procuratura să facă cercetările, avionul era deja ars şi aşa au scăpat.”