Cunoaşte nevoile şi problemele Timişoarei. A pus în practică cu succes prima strategie de dezvoltare generală a zonei Timişoara. A realizat lucrări de anvergură în domenii în care zeci de ani nu s-a făcut nimic: refacerea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport, modernizarea şcolilor, repararea spitalelor, construcţia de locuinţe, înlocuirea mijloacelor de transport în comun, reabilitarea clădirilor din cartierele istorice ale Timişoarei.
Vrea să ducă la bun sfârşit ceea ce a început: modernizarea şi dezvoltarea oraşului nostru. În cele trei mandate ale sale a demonstrat că prin muncă, perseverenţă şi continuitate, problemele pot fi rezolvate. Modelul Timişoara - economic, politic sau administrativ -, recunoscut ca atare în ţară şi în străinătate, este rezultatul eforturilor administraţiei Ciuhandu.
A adus Timişoara în frunte şi este singurul care poate să o menţină acolo, pentru că are echipa şi susţinerea de care oraşul nostru are nevoie.
Legături:
|
Prima pagina
|
Stiri
2010-04-17 Regionalizarea administrativă – soluţia pentru scoaterea României din criză Atunci când este vorba să strângă bani din taxe şi impozite, statul încearcă să pară imparţial. Când este vorba să-i cheltuiască, în scenă intră calcule mai mult sau mai puţin complexe şi criterii mai mult sau mai puţin subiective. Mecanismul de distribuţie către unităţile teritorial-administrative e complicat şi, de obicei, puţini sunt cei mulţumiţi cu suma alocată. În timpul tuturor guvernărilor de până acum, teoria distribuţiei echilibrate, bazată pe tot soiul de criterii şi formule, a fost deseori contrazisă de practică. Unul dintre cazurile celebre este cel al Fondului Special al Drumurilor. Deşi cei 35% care se alocă judeţelor şi municipiilor se distribuie în funcţie de lungimea şi starea reţelei de drumuri şi de traficul de pe aceasta, criteriul politic a fost întotdeauna cel luat în calcul în realitate.
Principiile directoare ale PNŢCD cu privire la administraţia publică locală sunt:
- subsidiaritatea, prin care susţinem delegarea de competenţe cât mai largi autorităţilor locale, în conformitate cu Carta Europeană a autonomiei locale.
- solidaritatea, prin care urmărim asigurarea pentru toate comunităţile locale a unor posibilităţi de dezvoltare cât mai armonioase în spiritul unităţii naţionale şi al integrării europene.
Sunt principii pe care le clamează mulţi, însă practica a demonstrat că descentralizarea administraţiei publice s-a concretizat până acum doar în transferarea către comunităţile locale a unor responsabilităţi privind asigurarea unor servicii publice. Acest transfer trebuia urmat şi de descentralizarea surselor, care să susţină financiar aceste responsabilităţi, lucru care nu s-a mai întâmplat.
Toate acestea au condus la nerespectarea principiilor descentralizării şi autonomiei locale prin acţiuni care constituie grave abateri de la principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale; incoerenţa legislativă deliberată şi modul abuziv în care se iau deciziile vizând administraţia publică locală; transferarea de responsabilităţi financiare şi decizionale primăriilor şi consiliilor judeţene fără a se aloca sume suficiente; stabilirea prin decizii guvernamentale a normelor de personal şi de cheltuieli care sunt de competenţa autorităţilor locale; crearea de responsabilităţi pentru primari în domenii în care funcţionează alte instituţii publice ale statului (învăţământ, sănătate, protecţie socială), fără a se aloca resursele necesare.
Cum ar trebui să stea lucrurile? Descentralizarea şi autonomia locală reprezintă elemente constitutive ale oricărui stat democratic. Prin împărţirea puterii în stat între autorităţile centrale şi cele locale devine posibilă respectarea specificului şi a intereselor particulare ale judeţelor, oraşelor şi comunelor, iar cetăţenilor li se acordă posibilităţi sporite de a se manifesta pe plan politic, economic şi social. Administraţia locală, prin caracterul său descentralizat, trebuie să-şi delimiteze şi să-şi asume competenţele exercitate sub proprie răspundere, în favoarea şi la dispoziţia populaţiei. Descentralizarea administrativă şi a serviciilor publice reprezintă singura formă acceptabilă pentru asigurarea participării comunităţilor locale la viaţa politică, economică şi socială a ţării.
Puterea în mâna comunităţilor locale este singura care ar putea să scoată eficient ţara din criză. Pentru aceasta sunt imperios necesare continuarea reformei administraţiei publice centrale şi locale, descentralizarea administrativă, concomitent cu descentralizarea financiară, lărgirea autonomiei locale prin creşterea responsabilităţilor şi atribuţiilor aleşilor locali în detrimentul funcţionarilor numiţi de guvern şi promovarea dezvoltării regionale prin introducerea regiunilor dotate cu organe alese, situate între stat şi colectivităţile locale şi dispunând de prerogative de administrare sub propria lor responsabilitate şi în interes public conform principiului subsidiarităţii.
Gheorghe Ciuhandu
Preşedinte CNC-PNŢCD Inapoi | Sus | RSS |
Despre echipa ... şi nevoia de majoritate în Consiliul Local Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş
 Primarul Gheorghe Ciuhandu propune pentru Timişoara o echipă tânără, hotărâtă, competentă şi dinamică. Experienţa altor localităţi, dar şi cea a Timişoarei din ultimii patru ani, unde neînţelegerile dintre primar şi Consiliul Local au produs blocaje în dezvoltarea oraşului, este cunoscută de toată lumea. La Timişoara, în 66 de şedinţe de Consiliu Local, au fost respinse sau amânate, fără nici un fel de justificare, nu mai puţin de 92 de proiecte ale primarului. Iniţiativele primarului au nevoie de majoritatea voturilor consilierilor locali pentru ca oferta electorală să poată fi transpusă în fapte. Iată de ce echipa pentru Timişoara îi reuneşte în jurul primarului Gheorghe Ciuhandu pe consilierii locali ai Alianţei pentru Timiş – reprezentanţi ai Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Partidului Naţional Liberal şi Forumului Democrat al Germanilor din România.
|
| Gheorghe Ciuhandu | | | Oferta | | | ApTM | | | Media | | | Foto | | | Stiri | | | Contact |