Gheorghe Ciuhandu: „M-aţi întrebat în legătură cu relaţia dintre Primăria Timişoara şi Prefectura Timiş. Dl prefect m-a sunat de Sfântul Gheorghe să mă felicite şi i-am spus atunci că mi s-ar părea normal să avem relaţii bune între cele două instituţii. În rest, ieri am propus în consiliul local poziţionarea CLT faţă de hotărârea aceea care prevedea vânzarea terenurilor pe Legea 112. Consilierii au insistat să ne continuăm acţiunile şi să nu acceptăm acel recurs graţios, cu alte cuvinte să mergem mai departe în instanţă. Este decizia lor, eu o respect. Eu aş dori acum ca în perspectiva Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, care o să fie avizat şi la Bucureşti (iar azi o să începem să îl prezentăm şi în consiliile locale ale comunelor din jur), să fie susţinut de Prefectură. Acest Plan cuprinde mai multe proiecte, care se referă nu numai la Timişoara, ci şi la unele comune periurbane şi cred că ar fi în interesul general să accesăm cele 70 de milioane de euro în condiţii cât mai bune. În rest, avem probleme cu gigacaloria, cred că suntem oraşul din ţară cu preţurile cele mai mici. La Colterm se întâmplă ceea ce am anticipat cu luni în urmă, sper să îşi asume răspunderea cei care au provocat această situaţie, inclusiv prin atacarea acelei hotărâri în contencios adiminstrativ. La Arad pot să vă spun că e 215 lei gigacaloria, la Timişoara e 162 lei. Timişoara mai dă şi ajutoare. Eu nu pot ţine această politică la nesfârşit. Iar cei care doresc să falimenteze Coltermul, cu bună ştiinţă sau din incompetenţă, o să îşi asume într-o bună zi răspunderea.

Eu sunt dispus să avem întâlniri cu prefectul şi preşedintele Consiliului Judeţean. În protocolul statului român, prefectul e pe locul întâi, preşedintele de consiliu judeţean pe locul doi, iar primarul pe locul trei. Dacă se doreşte întâlnire, cred că prefectul ar trebui să o convoce.

Din păcate, în România descentralizare şi autonomie locală nu există şi nu se vrea să se introducă. Noi, ca forţă economică, producem de pe raza oraşului suficient TVA ca să plătim şi al 13-lea salariu profesorilor. Dar, dacă se întoarce o sumă fixă, care nu ştiu pe ce criterii e calculată, şi profesorii cer al 13-lea salariu (care nu e prevăzut în acea sumă fixă care se întoarce din TVA de la stat), nu avem de unde să plătim acest salariu. Eu sunt un poştaş: ce vine aici din TVA pentru profesori, li se dă. Dacă România ar avea o descentralizare locală, atunci cuantumul de TVA preluat de pe raza Timişoarei ar fi suficient pentru a plăti al 13-lea salariu.

În ceea ce priveşte activitatea PNŢCD, cele convenite la Forumul aleşilor locali cu dl Sârbu se pun în aplicare. O să convocăm în viitoarele luni (mai, iunie) întruniri cu aleşii locali din diverse zone ale ţării. Le trimitem materialele care s-au discutat la Forum, pentru a şti ce susţinem noi din punct de vedere al descentralizării şi autonomiei locale. În plus, le spunem că acele ameninţări ale lui Miluţ, cum că pot fi revocaţi din statutul lor de aleşi locali dacă el doreşte asta, sunt complet false. Există procese pe rol, ele merg foarte încet şi am motive să cred că există o tactică pentru a merge astfel.

Nu doresc să vorbesc prea mult despre ce s-a întâmplat zilele trecute, am auzit că am fost acuzat că aş fi fascist. Unii mă acuză că sunt comunist, alţii, fascist. Asta e o cinste, că înseamnă că nu sunt nici de una, nici de alta, ci că merg pe calea pe care m-am străduit să merg de 20 de ani. Ce reprezintă aceşti oameni, nu ştiu. În PNŢCD, mare lucru, în nici un caz, în societatea timişoreană, la fel. Dna Vlad cred că ar trebui să fie mai precaută, inclusiv cu asemenea termeni, pentru că are nişte probleme, unele chiar cu Primăria, iar eu credeam că experienţa de consilier local a învăţat-o să fie mai precaută în ceea ce face.

Noi ne vedem de calea noastră. Dl Miluţ nu e în situaţie să excludă pe nimeni. Dna Vlad a făcut un fel de balet politic. Nu ştiu dacă a fost în PCR, nu e treaba mea, dar ştiu că a fost în ANCD, a venit în PNŢCD, s-a dus în PIN, în PLD, apoi PDL, vânătoare de candidaturi la Primărie, a încercat să meargă în PNL, dar nu au primit-o şi acum încearcă să refacă PNŢCD. Eu îi doresc succes.

Cu dl Miluţ e greu să negociezi, pentru că el se schimbă de pe o zi pe alta. Acum cred că a trecut la o atitudine mai dură pentru că în perspectivă va pierde nişte procese. Rămâne de văzut ce se va întâmpla şi dacă se vor finaliza negocierile.”

 

Dorin Hehn: „La ultima şedinţă de plen s-a hotărât ca CJT să îşi exercite dreptul de premţiune la cumpărarea imobilului care găzduieşte Teatrul Merlin. S-a constituit o comisie de negocieri, care va discuta cu reprezentanţii proprietarilor, aceştia fiind stabiliţi în Elveţia. Proprietarii au transmis o ofertă, potrivit căreia imobilul şi anexele aferente sunt propuse CJT spre cumpărare pentru suma de 300.000 euro, asta însemnând aproximativ 500 euro/mp. Expertiza făcută de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România a relevat o valoare a imobilului de 286.288 euro. Ţinând cont că CJT nu poate depăşi această sumă, comisia de negocieri a avansat o propunere proprietarilor, respectiv suma de 280.000 euro. Părinţii proprietarilor au înfiinţat teatrul în acel imobil, aşadar ei doresc ca în acel imobil să îşi continue existenţa teatrul, iar partea materială contează mai puţin pentru ei. Săptămâna viitoare ne vor da un răspuns, care credem că va fi pozitiv.

Acolo se dorea să se facă un teatru care să fie contraponderea celui de pe celălalt mal al Begăi, aşa cum se întâmplă în marile oraşe europene. Suma este una corectă, căci acolo mai trebuie făcute multe investiţii pentru ca acel imobil să fie adus într-o stare potrivită pentru desfăşurarea activităţii teatrale.”

 

Gheorghe Ciuhandu: „Săptămâna trecută am fost la Cernăuţi, unde am semnat un protocol de colaborare cu Primăria Cernăuţi. Am avut mai multe motivaţii. În primul rând, există o similitudine istorică în destinul celor două oraşe, să nu uităm că sute de ani am avut o istorie comună. În al doilea rând, există comunităţi etnice importante acolo şi ucrainene la Timişoara. Nu în ultimul rând, eu cred că Timişoara şi România, în general, dincolo de apartenenţa la UE, trebuie să îşi găsească şi să îşi menţină relaţiile şi cu alţi parteneri, care nu sunt în UE, dar care pot într-un viitor să devină parteneri importanţi. Protocolul nu e destinat doar administraţiilor, ci se adresează şi agenţilor economici, şi instituţiilor culturale, şi celor universitare. Nu în ultimă instanţă, e o relaţie menită să întărească legăturile între populaţiile celor două oraşe. Noi avem aici comunitate ucraineană, dincolo e o comunitate românească, m-am întâlnit şi cu românii de acolo.

Ucraina e o ţară mare, importantă şi eu cred că e bine să menţinem relaţiile pe criterii etnico-culturale-istorice, dar şi de perspectivă economică. I-am invitat în Timişoara în iulie, la manifestarea folclorică de atunci. De asemenea, vom declanşa o acţiune de trimitere de cărţi în Bucovina de Nord şi fac un apel la toţi cei care sunt în măsură să ajute la acest proiect. Acolo sunt şcoli româneşti, sunt condiţii, dar şi multe greutăţi, iar eu cred că trebuie să fie ajutaţi.”