Cunoaşte nevoile şi problemele Timişoarei. A pus în practică cu succes prima strategie de dezvoltare generală a zonei Timişoara. A realizat lucrări de anvergură în domenii în care zeci de ani nu s-a făcut nimic: refacerea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport, modernizarea şcolilor, repararea spitalelor, construcţia de locuinţe, înlocuirea mijloacelor de transport în comun, reabilitarea clădirilor din cartierele istorice ale Timişoarei.
Vrea să ducă la bun sfârşit ceea ce a început: modernizarea şi dezvoltarea oraşului nostru. În cele trei mandate ale sale a demonstrat că prin muncă, perseverenţă şi continuitate, problemele pot fi rezolvate. Modelul Timişoara - economic, politic sau administrativ -, recunoscut ca atare în ţară şi în străinătate, este rezultatul eforturilor administraţiei Ciuhandu.
A adus Timişoara în frunte şi este singurul care poate să o menţină acolo, pentru că are echipa şi susţinerea de care oraşul nostru are nevoie.
Legături:
|
Prima pagina
|
Stiri
2010-08-03 Ziua Timişoarei Onorat Consiliu Local,
Stimaţi oaspeţi şi invitaţi,
Doamnelor şi domnilor,
La 3 August 1919, prin intrarea Armatei Române şi instaurarea administraţiei publice româneşti în Timişoara începea perioada de istorie contemporană a oraşului nostru.
Dar istoria Timişoarei coboară până în Evul Mediu, mai exact la 1212 când este atestată pentru prima dată într-un document al regelui Andrei al II-lea „Cetatea Timişoarei” (Castrum Temesiensis).
De-a lungul timpului, Timişoara a fost capitală de regat, reşedinţă de paşalâc, capitală a Banatului Timişean, câmp de bătălii, dar şi loc de dezvoltare paşnică şi convieţuire armonioasă între diversele etnii ale locului: români, maghiari, germani, sârbi, slovaci, evreii şi alţii.
Istoria modernă a Timişoarei începe cu eliberarea oraşului de sub dominaţia turcească prin Eugen de Savoya în octombrie 1716. Au urmat două secole de dezvoltare continuă, caracterizate prin creşterea oraşului, crearea unor servicii şi îmbunătăţirea confortului citadin.
Oraş liber regesc din 1781, statut care-i conferă noi posibilităţi, oraşul cunoaşte în secolul XIX o dezvoltare accentuată materializată prin darea în exploatare a liniei ferate Timişoara – Szeged (1857), introducerea telefoniei (1881), iluminatul public electric (1884) – Timişoara fiind primul oraş european iluminat electric, tramvaiul electric (1899), navigaţia pe Canalul Bega.
În condiţiile create după prăbuşirea monarhiei dualiste în noiembrie 1918, oraşul este ocupat de trupe sârbeşti şi mai apoi de trupele coloniale franceze.
În urma tratativelor de pace de la Paris, se produce partajul Banatului istoric, două treimi din acesta, împreună cu capitala sa istorică – Timişoara alipindu-se României.
În 3 August 1919, trupele române sub conducerea viitorului general Economu intră în Timişoara iar în cursul aceleaşi zile primul ministru Ionel I. C. Brătianu însoţit de Ştefan Cicio-Pop, ministru în Consiliul Dirigent prezidat de Iuliu Maniu, îl înscăunează pe dr. Aurel Cosma drept primul prefect al judeţului Timiş-Torontal. La 10 august o mare adunare populară a şvabilor bănăţeni ţinută la Timişoara validează alipirea la România.
Urmează ani de dezvoltare rapidă pentru Timişoara: în 1920 se inaugurează Şcoala Politehnică din Timişoara, oraşul se dezvoltă prin înglobarea unor comune suburbane (Mehala), proliferează viaţa culturală şi artistică. În 1940, Timişoara avea peste 100.000 de locuitori şi devenea cel mai important oraş din vestul ţării, reşedinţa ţinutului Timiş.
Războiul provoacă distrugeri repetate în 1944 prin bombardamentele aeriene, dar viaţa îşi continuă cursul normal şi începe reconstrucţia.
Anii imediat următori sunt beneficiu pentru oraş: crearea Mitropoliei Banatului şi inaugurarea Catedralei Mitropolitane ctitorită de Regele Mihai (1946), înfiinţarea Universităţii de Vest prin grija marelui bănăţean Sever Bocu (1945), apoi a Agronomiei şi Medicinei ca institute separate, Opera Română (1947) sunt evenimente definitorii pentru oraş. La fel şi apariţia Teatrelor German şi Maghiar în 1953, a Teatrului Naţional (1970) etc.
Chiar dacă comandamentele politice ale regimului dictatorial comunist îşi pun amprenta asupra vieţii de zi cu zi, dar şi a dezvoltării oraşului, graţie spiritului echilibrat al timişoreanului dezvoltarea continuă firesc şi fără excesele făcute în alte zone ale ţării.
Ultimii ani ai dictaturii ceauşiste sunt ani de stagnare şi de lipsuri, de abuzuri ale autorităţilor comuniste. 16 Decembrie 1989 este data definitorie pentru refuzul timişorenilor de a se mai supune unui regim condamnat de istorie: mişcările de stradă culminează cu eliberarea oraşului pe data de 20 decembrie 1989, Timişoara fiind primul oraş liber de dictatura comunistă.
Urmează ani de incertitudini şi căutări ale drumului spre democraţie, economie liberă, restructurare economică, privatizare. Proclamaţia de la Timişoara din martie 1990 sintetizează programatic toate aceste preocupări.
Dezvoltarea din ultimii ani ai Timişoarei, investiţiile directe de peste 400 de milioane de euro au creat locuri de muncă şi noi surse de venit pentru oraş. Este un semn pozitiv, care ne arată că suntem pe calea cea bună. La fel cum sunt şi marile lucrări de infrastructură, care vor da Timişoarei o faţă nouă, modernă, europeană.
În acelaşi timp, trebuie intensificate strădaniile spre autonomie locală şi descentralizare administrativă. Avem condiţiile şi capacităţile necesare şi am dovedit că suntem „fruncea” ţării noastre România.
În perspectiva istorică deschisă de 3 August 1919, Timişoara a cunoscut o dezvoltare importantă care o aşează în rândul marilor oraşe ale României iar în Europa, Timişoara este o referinţă prin eroismul cetăţenilor săi, care şi-au câştigat libertatea prin ei înşişi, dar şi prin calităţile dovedite de timişoreni în renaşterea economică din aceşti ani.
Fie ca noi cei de astăzi, să fim demni de înaintaşii noştri şi să reuşim împreună, dincolo de partizanate politice sau de altă natură, să construim Timişoara modernă, europeană, pe care ne-o dorim cu toţii.
Spiritul Timişoarei, multiculturalitatea, ecumenismul ne sunt aliaţi în acest efort.
Trăiască Timişoara!
Gheorghe Ciuhandu,
Primarul Municipiului Timişoara Inapoi | Sus | RSS |
Despre echipa ... şi nevoia de majoritate în Consiliul Local Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş
 Primarul Gheorghe Ciuhandu propune pentru Timişoara o echipă tânără, hotărâtă, competentă şi dinamică. Experienţa altor localităţi, dar şi cea a Timişoarei din ultimii patru ani, unde neînţelegerile dintre primar şi Consiliul Local au produs blocaje în dezvoltarea oraşului, este cunoscută de toată lumea. La Timişoara, în 66 de şedinţe de Consiliu Local, au fost respinse sau amânate, fără nici un fel de justificare, nu mai puţin de 92 de proiecte ale primarului. Iniţiativele primarului au nevoie de majoritatea voturilor consilierilor locali pentru ca oferta electorală să poată fi transpusă în fapte. Iată de ce echipa pentru Timişoara îi reuneşte în jurul primarului Gheorghe Ciuhandu pe consilierii locali ai Alianţei pentru Timiş – reprezentanţi ai Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Partidului Naţional Liberal şi Forumului Democrat al Germanilor din România.
|
| Gheorghe Ciuhandu | | | Oferta | | | ApTM | | | Media | | | Foto | | | Stiri | | | Contact |