Gheorghe Ciuhandu: „Am avut ieri o şedinţă a BNC şi am dezbătut situaţia în care ne aflăm acum. Am susţinut acolo necesitatea organizării unui CNC cu participarea tuturor CNC care există în acest moment, din toate facţiunile. Pe baza unui asemenea CNC ar trebui să se stabilească un congres. Am propus ca acest CNC să aibă loc în 16 aprilie, urmând ca apoi congresul să se ţină în luna mai. În cadrul acestui congres ar trebui aleasă o singură conducere, pe baza votului uninominal. PNŢCD Timiş apreciază că votul uninominal e calea cea mai sigură pentru ca oamenii să fie promovaţi în funcţie de aspiraţiile membrilor noştri şi să beneficieze de încrederea lor. Această conducere ar urma să fie mandatată să stabilească linia politică a partidului, dar aceasta după congres. Nu trebuie ca la congres să fie lansate idei faţă de viitoarele eventuale alianţe politice. Cei care vor fi aleşi prin vot uninominal vor face apoi aceste propuneri. Noi, în numele PNŢCD Timiş, am şi făcut o adresă către toate BNC-urile grupărilor din PNŢCD.

După ce Pavelescu a acceptat la Sighet să reunificăm facţiunile din interiorul partidului, a dat înapoi mai târziu. În 19 martie au avut loc concomitent la Bucureşti şi Predeal două reuniuni zonale, unde s-a discutat despre reunificarea partidului. Chiar dacă gruparea Pavelescu nu a respectat înţelegerea, noi credem că trebuie să avem această reuniune în 16 aprilie, la care să participe fără nici o excepţie toţi cei care, sub o formă sau alta, reprezintă CNC-urile, iar apoi să stabilim un congres.

Noi vom participa. Din câte ştim, gruparea Moiescu e interesată să participe. Dacă gruparea Pavelescu nu e interesată, îşi va dovedi forţa, se va vedea cât reprezintă. După evaluările noastre, reprezintă două sau trei organizaţii. Cred că se vor discredita singuri dacă nu participă. Cred că îşi dau seama de asta şi stiu că singura lor şansă e să participe şi apoi să stabilim o conducere pe baza unui vot uninominal. Eu, oricum, nu aş candida la conducerea partidului.

În altă ordine de idei, există acum un proiect de lege care mie mi se pare bun şi vizează reabilitarea clădirilor istorice. În 2008, la Sibiu noi am avut o reuniune privind reabilitarea oraşelor istorice. A fost o iniţiativă comună a oraşelor Sibiu şi Timişoara, la reuniune participând 40 de specialişti români în domeniul urbanismului şi al reabilitării. Aceasta a fost prima iniţiativă a autorităţilor publice locale pentru a atrage atenţia Guvernului. Am trimis apoi scrisori către ministerele de resort, în care am descris toate procedurile vizând acordarea de sprijin financiar pentru reabilitarea clădirilor istorice. Mă bucur că acum, la trei ani de la acea iniţiativă, Guvernul propune un proiect de lege privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. Conform declaraţiilor ministrului Elena Udrea, acest proiect precizează că toate primăriile vor face o inventariere a clădirilor care necesită intervenţii la faţade, se va face un plan de acţiune şi apoi stabilite zone prioritare, iar apoi proprietarii să fie înştiinţaţi. Proprietarii au la dispoziţie 30 de zile în care să anunţe dacă vor sau nu să reabiliteze clădirea. Dacă refuză, rămâne la latitudinea muncipalităţii dacă se trece la reabilitarea clădirii din banii comunităţii. Pentru clădirile care sunt monumente istorice cheltuielile pot fi acoperite parţial sau total de Ministerul Turismului. Noi, la Timişoara, am semnat în 2009 un acord de finanţare cu guvernul german, iar în 2010 a fost semnat un acord separat între Institutul de Credit al Germaniei şi Primăria Timişoara. Cele două au fost ratificate de Parlamentul României şi acum aşteptăm un acord subsidiar, care să precizeze modalităţile în care banii vor ajunge la Timişoara. Este vorba de 5 milioane de euro, bani destinaţi reabilitării imobilelor din cele trei cartiere istorice: Cetate, Iosefin şi Fabric. Noi aşteptăm să primim aceşti bani şi intenţionăm să acordăm sprijin financiar proprietarilor pe maximum 10 ani. Am făcut această inventariere şi am identificat în Timişoara 150 de clădiri prioritare, în funcţie de locaţie şi starea fizică a clădirii. Au avut loc şi întâlniri cu proprietarii acestor clădiri. Aşadar această lege, dacă va fi promulgată, va fi de ajutor pentru noi. Ne bucură că sunt şi împrejurări în care Guvernul ia măsuri bune.

Noi, până în decembrie 2010 am depus la Ministerul Turismului şase proiecte, iar din ianuarie a. c. am mai depus trei. Aşadar, avem nouă proiecte depuse, care sunt în faza în care mai trebuie doar semnate. Sperăm ca dna. ministru Udrea, dacă vine la Timişoara, să semnăm aceste proiecte şi să le putem da drumul.”

 

Adrian Orza: „De reţinut că proprietarii care refuză să facă reabilitarea trebuie să dovedească faptul că au un venit net pe cap de locuitor sub salariul mediu pe economie, nu pot refuza în orice condiţii.

Nu ar fi fost nici o tragedie dacă am fi avut şi o soluţie locală, respectiv acea taxă de habitat care a creat isterie, taxă care, gestionată corect, ar fi putut da roade. Dar e bine că vine această lege, care creionează foarte fumos acest cadru, pentru salvarea clădirilor de patrimoniu.

Dl Gelu Bobiş este membru în consiliul de administraţie al RATT. E bine să se ştie care sunt oamenii din consiliile de administraţie, căci de obicei cetăţenii îi văd doar pe primar şi pe directorul societăţii respective. Eu am avut întâlniri periodice cu oamenii noştri din consiliile de administraţie respective şi le-am cerut să vină cu rapoarte de activitate, căci nu i-am pus acolo de formă. Cei mai mulţi sunt oameni tineri. Am ales să vorbim pentru început despre o chestiune punctuală de la RATT, mai ales că acolo s-au făcut eforturi pentru ca parcul auto să se înnoiască. Schimbarea parcului auto duce la sporirea confortului, ajută la rezolvarea problemelor de trafic, are un rol în reducerea poluării şi a cheltuielilor de întreţinere.”

 

Gelu Bobiş: „În cadrul consiliului am hotărât să promovăm cât mai mult beneficiile folosirii mijloacelor de transport în comun. De când am înnoit parcul auto, au apărut, însă, unele probleme legate de sistemul de climatizare. În ultima şedinţă am hotărât să se ia măsuri disciplinare asupra şoferilor care vor opri pe viitor sistemele de climatizare, declarând că sunt defecte. Se va merge până la desfacerea contractului de muncă. Vom face o campanie de informare a cetăţenilor, vom avea şi un număr de telefon unde cetăţenii pot suna şi reclama dacă există asemenea situaţii. Motivele pentru care unii şoferi au recurs la asemenea metode este legat de consumul de combustibil. Acest lucru, s-a rezolvat, însă, prin semnarea unui protocol şi contract cu companie Lukoil, astfel că şoferii vor alimenta doar pe baza unor carduri şi nu credem că vor mai fi probleme de fraudă. Există, într-adevăr, probleme cu unii şoferi, dar, deşi la nivel naţional situaţia este gravă vizavi de locurile de muncă, noi aici nu avem destul personal pe acest segment. De aceea am încercat să fim mai păsuitori, dar, dacă vor mai exista sesizări vizavi de oprirea climatizării pentru reducerea consumului, am hotărât să luăm măsuri drastice, care vor merge până la desfacerea contractului de muncă.”

 

Adrian Orza: „Au existat sesizări referitor la această situaţie. Noi am investit bani în aceste autobuze pentru ca oamenii să aibă confort şi nu vom mai tolera aceste comportamente.”

 

Viorel Sasca: „Cei mai mulţi şoferi sunt civilizaţi, dar sunt şi unii chiar agresivi. Iată, la Iaşi, se pare că nu a fost nici o defecţiune tehnică, ci respectivul şofer a vrut să le dea o lecţie automobiliştilor care împiedicau circulaţia tramvaielor şi trebuie avut grijă la aceste situaţii.

Există o hotărâre a CLT, prin care se interzice parcarea automobilelor pe trotuare. Dar există locuri pe trotuar în care se poate parca cu respectarea legii, condiţia fiind ca aceste locuri să fie marcate. La noi nu sunt marcate aceste locuri. Sunt maşini parcate cu respectarea codului rutier, lasă loc pentru pietoni, dar le sunt blocate roţile. Aceasta cred că este o exagerare, având în vedere şi problema locurilor de parcare din oraş. Aceste locuri trebuie marcate, ca oamenii să nu mai fie la bunul plac al funcţionarilor de la ADP sau Poliţia Locală, ci să se ştie unde e voie să parcheze.”

 

Gheorghe Ciuhandu: „Noi avem o hotărâre a CLT, prin care se va permite circulaţia bicicletelor în pieţe. Dar vor fi marcate aceste trasee pentru biciclete, căci am primit sesizări în acest sens. De asemenea, mâine în Comisia de Circulaţie se va discuta şi despre identificarea zonelor de pe trotuare unde staţionarea unei maşini nu ar contraveni din punct de vedere al regulamentului rutier. Acolo vom marca aceste zone şi maşinile vor putea parca. Dacă lucrurile merg bine, sperăm ca în 29 martie să deschidem ofertele pentru licitaţia cu parcajele subterane şi sperăm ca în toamnă parcarea din Piaţa 700 să se finalizeze, iar apoi să facem şi altele.”

 

Adrian Orza: „Vreau să precizez că au fost nenumărate încercări de a modifica regulamentul Telpark, dar nu s-a dorit acest lucru. Acesta e un regulament făcut de Consiliul Local, Telpark e societatea Consiliului Local, aşadar CLT face regulile Telpark. Mulţi critică Telpark-ul, inclusiv unii consilieri. De ce nu îl modifică? Dacă ceva nu merge bine, nu e normal să se modifice, mai ales că e atributul lor în fişa postului? Am senzaţia că mulţi nu vor modificarea regulamentului, ca să existe acest bau-bau cu care să vină în campania electorală şi să îl arate cetăţenilor. CLT este acţionar şi consilierii pot modifica regulamentul. Am venit cu propuneri de modificare, dar nu s-a dorit acest lucru. E nevoie de un regulament de parcare, dar acesta poate fi modificat astfel încât să nu mai fie atât de criticabil. Cine poate modifica regulamentul în afară de Consiliul Local? Nimeni. Iar Consiliul Local nu o face”.

 

Viorel Sasca: „Vreau să vă spun că ieri a avut loc prima întâlnire a Consiliului Director al Asociaţiei pentru Mangementul Energiei Timiş, asociaţie care, aşadar, de ieri a devenit funcţională. Este un proiect al CJT, în care sunt părţi Primăria Timişoara, Colterm, FALT, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură şi Universitatea Politehnica. Urmează să se numească directorul şi un număr de angajaţi, pe durata de 3 ani a proiectului, urmând ca apoi CJT şi partenerii să menţină în funcţiune această asociaţie. Asociaţia este foarte importantă pentru că, de exemplu, nu există în judeţul Timiş un loc în care să se strângă informaţia din acest domeniu. Zilele trecute am aflat că la Biled este o fabrică care face palete pentru turbinele eoliene. Sunt foarte multe iniţiative despre care noi nu ştim, de aceea e importantă această asociaţie. De asemenea, trebuie să construim o strategie comună de promovare a energiei din surse regenerabile. Contribuţia Timişoarei e importantă în acest sens datorită forţei economice. De asemenea, este şi acel Parc Tehnologic pentru echipamente. Sperăm ca lucrurile să se dezvolte în acest domeniu şi lumea să înţeleagă importanţa folosirii resurselor energetice regenerabile”.