Cunoaşte nevoile şi problemele Timişoarei. A pus în practică cu succes prima strategie de dezvoltare generală a zonei Timişoara. A realizat lucrări de anvergură în domenii în care zeci de ani nu s-a făcut nimic: refacerea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport, modernizarea şcolilor, repararea spitalelor, construcţia de locuinţe, înlocuirea mijloacelor de transport în comun, reabilitarea clădirilor din cartierele istorice ale Timişoarei.

Vrea să ducă la bun sfârşit ceea ce a început: modernizarea şi dezvoltarea oraşului nostru. În cele trei mandate ale sale a demonstrat că prin muncă, perseverenţă şi continuitate, problemele pot fi rezolvate. Modelul Timişoara - economic, politic sau administrativ  -, recunoscut ca atare în ţară şi în străinătate, este rezultatul eforturilor administraţiei Ciuhandu.

A adus Timişoara în frunte şi este singurul care poate să o menţină acolo, pentru că are echipa şi susţinerea de care oraşul nostru are nevoie.

 

Gheorghe Ciuhandu: „Principalul eveniment care s-a petrecut la PNŢCD a fost congresul de sâmbătă, la care eu personal nu am putut participa din motive de sănătate, fiind atunci în spital. În esenţă, pot spune că s-a ales noua conducere a partidului, moţiunea dlui Ciorbea s-a intitulat „Calea dreaptă” şi face o analiză a problematicii PNŢCD din punct de vedere doctrinar, politic şi vine cu propuneri pentru viitor. Dl Ciorbea a fost ales preşedinte, iar Biroul Naţional de Conducere ales are 40 de membri. Sunt personalităţi cunoscute ale vieţii publice, spre exemplu, Virgil Petrescu, care a fost ministrul învăţământului, avem profesori universitari din Iaşi, Cluj. Din partea PNŢCD Timiş, eu am fost ales preşedinte CNC, ceea ce am fost şi până acum, iar vicepreşedinţi în BNC au fost aleşi colegii Viorel Sasca şi Marius Cârceie, iar Dorin Hehn este preşedintele juriului de onoare şi disciplină. S-au votat şi două rezoluţii la congres. Una priveşte problema Basarabiei, cerându-se preşedintelui Băsescu şi guvernului să acţioneze pentru cooptarea României în formula de negociere pentru Basarabia. Cealaltă rezoluţie se referă la descentralizarea prin reorganizare administrativă, cu reorganizarea regiunilor. În primul rând, această reformă administrativă necesită revizuirea Constituţiei. Orice ar încerca dl Băsescu să eludeze, credem că nu este posibil. Mai ales că se doreşte şi revizuirea constituţiei şi reforma administrativă, ar fi momentul ca aceste probleme să se cupleze. În spiritul descentralizării, regiunile nu ar trebui să preia atribuţiunile judeţelor, ci ale guvernului, care decurg din aplicarea principiului subsidiarităţii. Aşadar, Guvernul trebuie să delege puteri reale acestor regiuni, iar judeţele să îşi păstreze existenţa şi să acţioneze în probleme specifice. Asta e descentralizare, nu transformarea unei centralizari de la centru într-o centralizare în teritoriu. E absurd să se creeze super-judeţe, cum ar fi judeţul Banat, cu vreo 350 de comune, în care toţi să vină cu orice problemă la Timişoara. Noi considerăm că aceste regiuni trebuie să aibă consilii regionale, care să fie organe deliberative şi, ca organ executiv, guvernatori aleşi de populaţie. Acest proiect al preşedintelui e făcut într-un stil improvizat, motivaţia e electorală, pentru a ţine sub control aceste regiuni. Nu se doreşte descentralizare, ci un control mai strict la nivel regional. Nu înţeleg de ce acum Băsescu provoacă astfel de conflicte, când nici Constituţia, nici această aşa-zisă reformă administrativă nu sunt problemele ţării. Probleme ţării sunt criza economică, amputările salariale şi de pensii, problemele sunt în educaţie, sănătate, domenii cu care ne confruntăm zilnic. Această problemă ar trebui abordată atent, nu aşa cum o fac acum. Nu mă voi referi la Spania sau Germania, unde descentralizarea e mult mai largă, merge spre autonomie. Dar în Italia există comuna, provincia şi trei sau patru provincii formează o regiune. Prefectul e la nivel regional, are în subordine câteva provincii şi acolo verifică legalitatea actelor. În Franţa există comuna, departamentul, regiunea şi apoi conducerea centrală. Sunt ţări care au trecut prin această experienţă istorică. Deci judeţul nu dispare. Problema este că Guvernul de la Roma sau Paris deleagă la regiuni o serie de atribuţiuni. Or, la noi totul merge pe economie. Vor să scadă din numărul de funcţionari publici, atât, nu vor să îmbunătăţească sistemul. În 1938, Carol al II-lea, când a introdus o reformă administrativă, a păstrat judeţele şi unind şapte sau opt judeţe a format ţinuturi. Căci e o enormitate să ajungi de la comună direct la regiune. Probema e că vor să îşi maximizeze electoratul şi să recupereze din electoratul din Ardeal. Iar asta e absolut jenant. Acum nu se mai discută de şomaj, de tăierea spitalelor etc, ci doar de regionalizare. Nu se mai uită nimeni la problemele reale ale ţării. Desfiinţând atâtea structuri de azi pe mâine, o să fie un haos total în administraţie. Iar acest mod de a face politică ne va duce de râpă”. Viorel Sasca: „Congresul a fost considerat unul de reunificare pentru că au participat 40 de organizaţii judeţene. Din păcate, liderii celorlalte două facţiuni nu au venit. Cu alte cuvinte, au arătat că nu urmăresc întărirea acestui partid şi eliberarea lui de acest efort foarte mare făcut pentru rezolvarea conflictelor. Au participat dl Ion Diaconescu, preşedintele de onoare, surorile Coposu, am primit un mesaj de la doamna Doina Cornea, putem spune că liderii de marcă au fost prezenţi sau au trimis mesaje. Din moţiunea dlui Ciorbea aş remarca o chestiune referitoare la monarhia constituţională, specificată aproape programatic. Sunt chestiuni destul de importante în această moţiune, pe baza căreia ne vom face programul politic. Discursul dlui Ciorbea şi cel al dlui Sârbu au fost excepţionale şi arată dorinţa celor doi lideri de a colabora. Remarcam că dacă liderii noştri ar beneficia de aceeaşi mediatizare ca şi liderii celorlalte partide parlamentare, cu siguranţă PNŢCD ar creşte rapid în sondaje. Avem oameni serioşi, care prezintă încredere, cu un fundament solid. Am avut invitaţi, din partea PNL- dl vicepreşedinte Mircea Diaconu, din partea Asociaţiei 21 decembrie – dl Doru Mărieş, reprezentanţi ai societăţii civile, ai sindicatelor, ai patronatelor. Va fi greu de contestat acest congres, căci toţi delegaţii au semnat în faţa celor doi notari prezenţi acolo, pentru a nu putea fi atacată prezenţa delegaţilor acolo. De acum încolo urmează o muncă în teritoriu, de stabilire a candidaţilor pentru alegerile locale şi o acţiune de deschidere faţă de cei care nu au venit la congres. Există locuri lăsate libere în BNC pentru cei care ar putea veni din celelalte grupări”. Gheorghe Ciuhandu: „Voiam să spun că pare mare cifra 41 – numărul de membri ai BNC. Dar noi am vrut să fie reprezentate toate zonele ţării şi să căutăm să îi responsabilizăm pe cât mai mulţi. Au existat dezinformări, lansate de dl Pavelescu, inclusiv referitor la mine. Au spus cum că nu am fost la congres în ideea că mă desolidarizez de această mişcare, ceea ce e profund greşit. Culmea e că, mi s-a spus, umbla pe acolo o cucoană care căuta să racoleze din delegaţi de la congresul nostru pentru congresul lui Pavelescu. Vă daţi seama în ce criză de oameni sunt. Mie mi-e trist şi ruşine de ce se întâmplă, dar ruşinea e a lor, nu a noastră. Însă trebuie să înţeleagă toţi că nu ne pot distruge. Cred că ar trebui ca o delegaţie a PNŢCD să meargă şi să îi prezinte dlui Băsescu realitatea, căci avem dreptul să ne manifestăm. Avem o tradiţie în spate şi nu am făcut rău acestei ţări, dimpotrivă, am aşezat-o pe macazul bun, în direcţia în care circulă acum toţi. La alegerile locale, în 2008, am avut latitudinea să facem, cu avizul conducerii centrale, alianţele care am considerat că sunt bune. Acum avem Alianţa pentru Timiş, care mai merge cât merge şi înţelegerea administrativă cu PSD, până la epuizarea mandatului. Pe viitor nu avem nici o obligaţie faţă de nimeni. Noi cu liberalii avem înţelegere până înainte de alegerile din 2012. Deci, la alegeri, dl Robu va trebui să îşi lămurească problemele nu cu noi, căci noi, dacă mergem separat, o să avem candidat propriu şi nu o să îl susţinem pe dl Robu, asta e clar.” Viorel Sasca: „La o întrebare pe care le-am pus-o colegilor din Alianţă, din CJT, privind această chestiune, aceştia mi-au spus că dl Robu şi-a anunţat, de fapt, doar disponibilitatea de a candida.” Gheorghe Ciuhandu: „Dacă m-aş lua după unele sondaje pe care le-am văzut (nu ale noastre, noi nu am făcut), eu stau destul de bine, dacă mă raportez la alţi contracandidaţi.” Viorel Sasca: „Este o mare diferenţă între rezultatul pe partide şi cel care se obţine în urma votării unei liste în fruntea căreia e candidatul pentru primar. Avem această experienţă din mai multe alegeri. Când aveam o listă era una, când apărea dl Ciuhandu în fruntea listei, aveam 20 de procente în plus.” Gheorghe Ciuhandu: „La noi optimismul e ponderat. Unii se văd deja primari şi nici nu au trecut de primul hop în alianţele lor. Optimismul nostru e bazat, în primul rând, pe nişte realizări care există. Nu numai în zona centrală, ci şi în cartiere s-au făcut destule lucruri. În al doilea rând, m-am străduit să feresc acest oraş de o campanie electorală prelungită, care nu îşi are rostul. E timp, iar prioritatea e să căutăm să mergem împreună cât putem. În campanie poate drumurile se vor despărţi, dar aceea e o altă etapă, acum trebuie să ne epuizăm mandatul în condiţii onorabile faţă de populaţie. Căci noi avem un mandat, nu trebuie să intrăm de acum în campanie. Nu ştiu dacă vom face alianţe înainte sau după alegeri, până atunci mai e timp. Eu nu cred că au sens aceste dezbateri, cu un an înainte de alegeri. Ajungem la ceea ce vedem la televizor, că se iau aproape la bătaie dacă sunt din blocuri diferite. Iar această stare e complet străină spiritului bănăţean. Aici oamenii încearcă să se înţeleagă, să facă lucrurile să funcţioneze bine pentru toată lumea”.